Mai bine pentru toti – 10 solutii pentru timisoreni

Longin Popescu,

Candidat Camera Deputatilor Iosefin 2

Programul meu cuprinde 10 solutii pentru o viata mai buna:

1.    Dezvoltarea Timisoarei: pol urban de crestere
2.    Economie: mentinerea cotei unice
3.    Educatie: scoala cu program prelungit
4.    Social: pensii corecte pentru munca depusa
5.    Infrastructura: drumuri nationale, autostrazi
6.    Educatie: Locuri de cresa si gradinite pentru toti
7.    Locuinte pentru tineri / sociale
8.    Dezvoltarea Timisoarei: Gara de Nord si modernizarea retelei feroviare
9.    Economie: reglementarea comisioanelor si dobânzilor bancare abuzive
10.    În sprijinul cetateanului în relatia cu autoritatile – deputatul Longin Popescu

Fiecare dintre punctele programului meu are o structura simpla: explic modul în care vad eu problema în viata timisorenilor, apoi solutia clara, la obiect pe care o propun spre rezolvarea acesteia si modul în care o voi duce la îndeplinire.”

1.    Dezvoltarea Timisoarei: pol urban de crestere

Toate marile orase ale României se confrunta cu problema cresterii populatiei si economiei. Locuintele si infrastructura ramase de la vechiul regim sunt depasite.
Apare o presiune naturala de extindere a oraselor. Daca nu stim sa o gestionam, riscam dezastre urbane ca în Bucuresti.

O prima solutie propusa a fost înfiintarea unor zone metropolitane – o unitate administrativa integrata între marile orase ale României si comunele din jur. S-a încercat asa ceva si la noi, în Timisoara. La zone metropolitane s-au gândit si altii în tara. Din cauza mai multor factori – modele diferite, interese divergente, lipsa de vointa politica – toate aceste initiative au esuat.

Ce înseamna „pol urban de crestere”? Este un termen provenit din programele structurale ale Uniunii Europene, mai precis programul de dezvoltare regionala (FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regionala). Astfel, este recunoscut rolul istoric al orasului de motor al vietii economice, sociale si culturale. Daca ne uitam la realitatea ultimilor ani, nu este de mirare ca tinerii veniti în centre universitare precum Timisoara ramân aici. Orasul nostru înseamna sansa unui viitor, a unei vieti mai prospere, pe care toti o cauta în mod natural.

Nivelul de trai dintr-un teritoriu sau judet depinde în mare masura de stadiul si capacitatea de dezvoltare durabila a principalului oras. Prin dezvoltare durabila înteleg mai mult decât un mediu de afaceri dinamic si salarii atractive, ci si infrastructura, locuinte, transport, servicii sociale si conditii de mediu corespunzatoare.

Solutia mea pentru o perspectiva de dezvoltare durabila a Timisoarei este legiferarea polilor urbani de crestere, întelegând prin aceasta un cadru administrativ si promovarea unor planuri integrate de dezvoltare urbana pentru marile orase ale României (între care si Timisoara) si comunele limitrofe, atrase deja în fenomenul de extindere urbana. În acest mod, comunele se mentin ca unitati administrativ teritoriale, iar extinderea de facto a oraselor nu se petrece haotic.

Numai asa putem aborda în mod realist probleme precum soseaua de centura, locuinte pentru tineri si locuinte sociale, transport public eficient si ecologic.

2.    Mentinerea cotei unice

Ca om de afaceri, stiu care este cea mai grea problema când vreau sa angajez pe cineva: costul contributiilor sociale si al impozitelor.
În 2004, trebuia ca pentru 55 de lei de salariu dau înca 45 de lei la stat.
Vi se pare corect?

Nu vreau sa decad într-o dezbatere tip Mircea Geoana, ci am sa dau câteva argumente simple în favoarea cotei unice:
•    numarul salariatilor angajati în economia oficiala a crescut.
•    avem cel mai mare nivel al investitiilor straine din 1990.
•    nivelul veniturilor la buget a crescut.
•    cota unica a însemnat o sansa deosebita data capitalului autohton în fata globalizarii.

3.    Scoala cu program prelungit

Ca parinte, cunosc îndeaproape problemele scolii. Observ cu îngrijorare ca nu trece o saptamâna fara un scandal TV legat de educatie. De cele mai multe ori, un reportaj despre un scandal sexual sau violenta în scoli.
Aceasta este partea vizibila a aisbergului.
Dupa parerea mea, problemele cheie sunt slaba performanta a elevilor si abandonul scolar.

Iata rezultatul analizei mele: dupa câteva ore de stat la scoala, daca nu chiuleste, elevul se întoarce si e singur acasa. Televizorul, calculatorul, iesitul cu prietenii îi ocupa restul zilei, pe când cartea mult mai putin sau deloc.
Familia din ziua de astazi nu mai poate oferi un suport din motive obiective. Parintii lucreaza pâna târziu. Bunicii sunt batrâni, bolnavi, nu mai au forta.
În fine, stiti la fel de bine ca si mine ce modele de succes în viata predomina la generatia tânara.

Solutia pe care o vad si pe care doresc sa o discut cu dvs. este scoala cu program prelungit. Permiteti-mi sa va explic în ce ar consta. Elevul nu mai sta 3-5 ore la scoala, ci de la 8 sau 9 dimineata pâna dupa-amiaza. La scoala are un prânz cald, îsi face temele într-o sala de clasa si sub supraveghere. Orele de curs alterneaza cu orele de pregatire individuala. Tot la scoala are un dulap propriu pentru manuale si caiete.

Ideea este de a rupe din timpul folosit pentru ceea ce înteleg ei ca distractii si de a fi valorificat pentru viitorul lor profesional si uman.
Acest sistem functioneaza cu succes în vestul Europei. Cred ca merita toata atentia noastra ca o solutie reala.

4.    Pensii corecte pentru munca depusa

Consider ca pensia este un drept social fundamental. Valoarea ei trebuie sa reflecte munca fiecaruia de o viata si sa asigure un trai decent.

Solutia mea este cât se poate de simpla: valoarea punctului de pensie sa nu fie mai mica de 45% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, în conformitate cu prevederile Legii nr.19/2000. Acesta este si obiectivul PNL.

Demagogi din politica româneasca, dintre cei care plâng cu lacrimi de crocodil dupa „draga Stolo”, încearca sa creeze un fals curent de opinie cum ca inflatia înghite toate cresterile de pensii din ultimii ani. În fapt, sunt disperati ca pierd voturi, vazând cum guvernul PNL pe care l-au atacat necontenit aduce o sansa de mai bine pentru români. În acelasi timp, demagogi asa-zisi de stânga, pe care Revolutia i-a gasit în puful rosu din cartierul Primaverii, se întreaba fariseic de ce PNL are grija de pensionari.
Le raspund ca partidul Bratienilor este cel care a introdus primele pensii în România acum aproape un secol. Tot PNL este cel care a unificat sistemele de pensii dupa Unire.

Daca este sa vorbim de problemele reale ale sistemului public de pensii, va ofer doua date. În 1990 aveam în România 200.000 de pensionari medicali.
Stiti câti sunt acum?
Peste 860.000!

Ce s-a putut întâmpla în România, în conditiile declinului industriei, sa avem asa de multi pensionari medicali?
Din acest motiv vârsta medie reala a pensionarii la aproximativ 55 de ani. De aceea fondul de pensii are dificultati.

Ca deputat, solutia mea este sa veghez pentru conditii de pensionare corecte pentru toti.

5.    Sustinerea construirii de drumuri nationale si autostrazi

Cred ca resimtim cu totii în Timisoara faptul ca, desi suntem unul din cel mai dezvoltate orase din tara, înca ne stricam masinile pe sosele care sunt sub standardele europene, fiind similare cu strazile din cele mai sarace regiuni din tara.

Dezvoltarea durabila a oricarei regiuni si a unei tari, în ansamblu, este asigurata doar de o infrastructura performanta. Din aceasta cauza, România este în pericol de a pierde oportunitati de investitii externe si de a încetini sever cresterea economica.

Cu toate acestea, în 2007 si 2008 s-au investit în constructia de autostrazi mai multi bani decât în întreaga perioada de dupa 1990. Spre exemplu, volumul de beton turnat în ultimul an în cadrul proiectului Autostrada Transilvania este mai mare decât volumul total de beton turnat la toate lucrarile de drumuri în ultimii 15 ani.

Problema de fond este ca, la ora actuala, cadrul existent în România nu permite un program de anvergura de constructie de autostrazi!
În fapt, constructia unei retele de autostrazi în România este imposibila folosind doar resurse bugetare. Atunci când încep sa fie resurse, apar revendicarile salariale în lant. Cheltuielile de investitii se transfera în cheltuieli curente cu salarii si beneficii sociale.

Se pot pune si câteva întrebari la obiect.
De ce trebuie contribuabilul biciclist sau fara permis auto sa suporte costurile autostrazilor?
De ce trebuie sa astept eu, conducator auto, pâna când statul impoziteaza îndeajuns de mult pentru a putea acoperi costurile?

Ca liberal, solutia mea este implicarea pe scara larga a capitalului privat în constructia de autostrazi.

Guvernul va demara un larg program de constructie de autostrazi prin metoda concesiunii, utilizând metode deja utilizate cu succes în tari precum Ungaria, Portugalia sau Spania. Asigurarea finantarii se face prin mecanisme financiare care sa atraga cât mai mult capital privat si care sa contribuie cât mai putin la deficitul bugetar va constitui o preocupare principala a guvernului. În acest fel, costurile constructiei autostrazii sunt suportate de catre cei care o si utilizeaza.

6.    Servicii de cresa si gradinite pentru toti

Foarte multi parinti din Timisoara si din tara se lovesc de problema locurilor la gradinite. Daca toti parintii din România care au copii cu vârste cuprinse între 3 si 6 ani ar vrea sa-i înscrie la gradinite, statul nu ar putea satisface decât 640.000 de cereri. Aproximativ 300.000 de copii ar ramâne pe dinafara. Foarte multe gradinite de stat sunt subdimensionate în raport cu numarul copiilor care ar trebui înscrisi.

În prezent, în colegiul 2 Iosefin avem 19 gradinite de stat cu program normal sau prelungit care nu acopera o cerere la nivelul a peste 75.000 de locuitori.
Crese nu avem deloc.
Serviciile de gradinita si cresa sunt esentiale pentru o familie din mediul urban, din Timisoara secolului XXI.

Vad în acest moment trei solutii:

1)    continuarea sprijinului de la bugetul de stat pentru constructia de gradinite si crese, precum si angajarea personalului de specialitate;

2)    extinderea programului creselor si gradinitelor astfel încât cel „prelungit” sa devina „normal”;

3)    prin lege, sa introducem dreptul întreprinderilor cu peste 400 de angajati de a-si înfiinta propria gradinita privata. Avantajele ar fi multiple:
-    mamele ar putea sa îsi ia mai usor copiii de la gradinita scutind efortul si costurile de transport;
-    angajatii ar fi fidelizati de companie si ar avea un motiv solid sa ramâna sa munceasca acolo în contextul unei piete a muncii fluctuante si dinamice;
-    am avea o solutie viabila de responsabilitate sociala corporatista la o criza a locurilor oferite de stat care poate aparea oricând.

7.    Locuinte pentru tineri

Problema locuintelor ramâne una din marile nerealizari ale perioadei de dupa 1990. Din discutiile pe care le am cu cetatenii, cred ca este cea mai spinoasa dintre problemele comunitatii noastre.

Cresterea economica din ultimii ani a marit considerabil numarul unitatilor locative construite si veniturile timisorenilor.
Stiu, la fel de bine ca si dumneavoastra, ca nu este de ajuns cât se construieste în raport cu nevoile.
Stiu, la fel de bine ca si dumneavoastra, ca preturile locuintelor sunt peste resursele financiare sau creditele pe care le pot obtine tinerii. Fara perspectiva unui camin, a unui viitor împreuna, tinerii sunt fortati sa amâne întemeierea unei familii.
Ca inginer, director al unei firme de constructii industriale cunosc problema calitatii si a calificarii sau mai bine zis a lipsei acestora la unele proiecte rezidentiale.

În conditiile scumpirii creditului si a problemelor sistemului financiar global, cred ca se impune o abordare pragmatica si inovatoare, în spirit european.

Solutia mea: un program la nivel national care sa implice toate partile interesate – Guvern, Consilii Locale, tineri, sectorul privat, care sa porneasca de la nevoile locale.

Schema de functionare ar fi urmatoarea:
•    Cine finanteaza?
Guvernul României co-finanteaza din bugetul de stat proiecte depuse de Consiliile Locale pentru constructia de locuinte pentru tineri destinate exclusiv închirierii. Rata de cofinantare poate varia la 60-80% din necesar, dupa resursele Consiliului Local. Fondul fiind limitat, apare competitia pentru depunerea celor mai bune proiecte, cu pret de cost redus.
•    De unde terenul?
Consiliile Locale vin cu terenul. Vad doua surse clare: foste cazarmi militare, neutilizate dupa reforma fortelor armate si terenuri din comunele învecinate marilor orase. Consiliile au sarcina sa racordeze terenurile la utilitati, ceea ce în cazul fostelor cazarmi e deja rezolvat.
•    Cine întocmeste proiectul?
Consiliile Locale întocmesc proiectele pentru finantarea de la Guvern. O problema curenta la astfel de scheme este competitia cu solutii gen mall-uri, centre comerciale. Lobby-ul dezvoltatorilor imobiliari poate fi prea puternic. O solutie ar fi acordarea cofinantarilor de la buget pe alte proiecte si în functie de depunerea de proiecte de locuinte pentru tineri. Oricum, din experienta administrativa a ultimilor 10 ani e clar ca Guvernul are pârghii suficiente în acest sens, fiind o chestiune de vionta.

•    Cine construieste?
Constructori pe baza de licitatie. În acest mod, ar putea chiar fi sprijinita economia si forta de munca în conditiile crizei economice mondiale.
•    Poate avea sectorul privat un rol în finantare?
Sigur ca da. Poate fi un cofinantator privat printr-un parteneriat public-privat. Aici pot fi multe variante: primirea unui numar redus din locuintele construite, emisiune de obligatiuni municipale sau cota parte din chiriile percepute;
•    De ce exclusiv închiriere?
Pentru a avea permanent un fond de locuinte de rezerva pentru aceasta nevoie si a preveni vânzarile dubioase, cum a fost cazul în mandatul PSD pentru locuinte ANL. De asemenea, tinerii care doresc sa aiba în proprietate o locuinta sunt încurajati sa apeleze la piata, echilibrând raportul cerere-ofera si întarind competitia în dauna speculei. O conditie importanta: cei care cumpara sau mostenesc locuinte nu mai pot locui în chirie în aceste locuinte. De asemenea, subînchirierea este interzisa.
•    Despre chirie
Chiria trebuie sa fie accesibila, dar nu simbolica. În acest fel sunt combatute efectele speculantilor imobiliari si este încurajata clasa de mijloc.

De ce cred ca PNL poate oferi solutia?
Pentru ca este genul de problema la care PNL a stiut sa dea cel mai bun raspuns de-a lungul istoriei sale. De aceea a supravietuit politic, iar alte partide au esuat.
Istoria a aratat ca atunci când interesul national cere o rezolvare si piata nu o poate oferi, PNL îmbina just statul si piata. De aceea suntem Partidul National Liberal. Crezul liberal se îmbina cu crezul asumarii obiectivelor unei dezvoltari durabile.

8.    Gara de Nord si reteaua feroviara

Timisoara ocupa locul doi în tara ca nivel economic. Cu toate acestea, mai exista locuri care neaga prin aspect ca „Banatu-i fruncea”.
Starea Garii de Nord, un punct important de acces în orasul nostru, lasa foarte mult de dorit. Neglijenta, decrepitudine, mizerie sunt cuvintele care îmi vin în minte.
Cum Gara de Nord depinde de Ministerul Transporturilor, este de datoria deputatului de Timisoara sa se asigure ca acest obiectiv merita importanta cuvenita.

În prezent, lucrarile de reabilitare si modernizare s-au sistat. Statul este în litigiu cu firma contractanta si proiectul va fi reluat.

Ma angajez sa monitorizez situatia Garii de Nord si sa nu las birocratia din ministere sa ignore nevoile timisorenilor.

Problema Garii de Nord este simptomatica pentru starea de decadere a retelei feroviare din România. Dupa starea cailor ferate se poate emite o judecata asupra nivelului de dezvoltare al unei tari.
Dupa mine, este un exemplu clar de problema care revine reprezentantilor în Parlament.
Calea ferata poate fi o resursa de dezvoltare. Ofera premisele unui transport ecologic, sigur, competitiv la costuri, reduce traficul rutier.
Din pacate, calea ferata nu a fost vazuta decât ca o vaca buna de muls. Cu totii am auzit de directorul Necolaiciuc, numit de Traian Basescu si mentinut de Miron Mitrea, care a devalizat CFR si a fugit din tara.

Consider o prioritate pe termen lung a noastra a tuturor.
Ma voi lupta pentru angajarea de resurse financiare adecvate si monitorizarea atenta a cheltuirii banului public – al nostru, al contribuabililor – în acest sector.

9.    Reglementarea comisioanelor si dobânzilor din sistemul bancar

Reducerea inflatiei din ultimii ani a adus creditele accesibile pentru multi. De la case la obiecte de uz îndelungat sau nevoi personale, este plin de oferte de creditare.

Multi timisoreni se plâng de modul cum înteleg institutiile bancare sa îsi trateze clientii.
Produsele financiare la care se face atâta reclama se traduc în practica prin comisioane si ajustari de dobânzi mereu în defavoarea clientului. Suspiciuni de abuz persista.

Solutia mea este o mai stricta reglementare a institutiilor financiare. Criza financiara a aratat fara dubii cât de paguboasa si gresita este ideea auto-reglementarii. Opozitia piata-reglementare este de asemenea falsa. Ca liberal, cred cu tarie în piata, în competitie si nu în abuz si monopol. Fara sanse egale si practici corecte nu poate fi vorba de economie de piata, ci de orice altceva.

Voi veghea la legi mai stricte, ca OPC sa aiba oportunitatea si mijloace legale de a aviza contractele cadru de creditare pentru persoane fizice. De asemenea, goana dupa profit din diferente de curs facuta de banci în numele unor speculatori transnationali trebuie puternic descurajata.

10.    Ce înseamna pentru mine mandatul de deputat? Aproape de oameni, oferind solutii problemelor în relatia cu autoritatile publice

În viziunea mea, deputatul trebuie sa fie în slujba oamenilor în relatia cu autoritatile. La orice problema cu administratia locala sau centrala voi sta alaturi de cetatean.
Vrei sa transferi copilul la alta scoala?
La un ghiseu esti tratat cu dispret?
Un functionar tergiverseaza eliberarea unui act?
Dosarul de pensie se calculeaza gresit ori nu este corect calculata încadrarea sau vechimea în munca?
Aici este clar rolul deputatului!
Presiunea din partea celui ales în favoarea cetateanului si în contra abuzului este solutia!

Ca liberal, cred cu tarie ca nu cetateanul este menit sa duca statul în spinare, ci menirea statului este servirea nevoilor cetateanului.

Longin Popescu,

Candidat Camera Deputatilor Iosefin 2